Spațiul sunetelor- Corrado Malanga

 

      In studiile anterioare, ce vizau obținerea unor sisteme pentru eliberarea răpiților de problema extraterestră, construisem TCT-ul (Triade Color Test). Acest test, în versiunea sa statică și dinamică, se dovedea a fi un ajutor valid pentru obținerea unei hărți a teritoriului intern al răpitului și pentru modificarea acesteia, prin intermediul unor artificii ideatico-simbolice, care se petreceau în interiorul unei camere mentale ipotetice, pe care răpitul trebuia să și-o imagineze. Rezultatele care se obțineau prin această abordare erau foarte interesante și promițătoare.
   Dacă pe de o parte sistemul, reprezentat de o simulare mentală, ajuta răpiții să devină conștienți de problema extraterestră, acesta era util și în cazul oricărui alt subiect care nu era în armonie cu el însuși, deoarece furniza instrumentele necesare pentru obținerea acestei armonii psihice.
Această armonie psihică era punctul de plecare pentru a trăi o viață mai bună în interiorul realității virtuale (adică ce poate fi modificată) care ne înconjoară. Succesele și eșecurile, unele chiar răsunătoare, se alternau în timpul aplicării TCT-ului, și, chiar dacă partea leului era jucată de partea sufletească a subiecților analizați, nu reușeam să înțelegem adevărata natură a unor eșecuri de-ale noastre.
 Dar trebuia subliniat faptul că TCT-ul părea să fie eficient, într-o oarecare măsură, în tratarea pacienților care erau psihotici sau care erau doar schizofrenici și paranoizi, dar care nu erau neapărat și răpiți. Testul se baza pe ideea că mintea umană ar vedea și ar interpreta culorile în mod arhetipic, la fel cum se întâmpla și în cazul poziționării obiectelor din jurul său. Din punct de vedere statistic, după analizarea câtorva mii de cazuri, se descoperea că sufletul, mintea și spiritul, dar și extratereștrii, erau recunoscuți de inconștient sub formă de diferite culori. Prin manipularea culorilor în interiorul simulării mentale spontane, se obținea nu doar vindecarea unui pacient psihotic, ci și eliminarea problemei extraterestre.

 În cele din urmă găsisem o modalitate prin care să introducem subiectul într-o stare hipnotică ușoară, dar eficientă, care-i permitea acestuia să ia legătura cu partea sa sufletească, căreia îi ofeream instrucțiuni despre cum să elimine extratereștrii, dar doar dacă conștiința sa era de acord cu modul nostru de a acționa. TCT-ul se bazează pe construcția ideatico-simbolică a unui spațiu, și acesta simbolic, numit "al culorilor". În acest spațiu universul este divizat în opt octante, de cele trei axe - de spațiu, de timp și de energie potențială. Creierul nostru identifica octantul în care locuim noi, dar și celelalte șapte octante ca pe șapte realități extraterestre, acestea putându-se împărți în două subgrupuri. Patru octante erau caracterizate de prezența unor entități dotate cu corp, iar în celelalte patru octante erau entități fără corp. Creierul, condus de mintea umană, împărțea aceste spații identificându-le ca variații de culori vizibile, a căror percepție corespundea tipului de ființă care locuia în aceste secțiuni ale octantului.
Culorile pe care creierul nostru le lua în considerație erau: magenta, albastru, azuriu, verde, galben și roșu. În acest spațiu mental, roșul era atribuit, în mod simbolic, axei spațiului, verdele axei energiei potențiale și albastrul celei a timpului. Cu alte cuvinte, dacă întrebi un subiect oarecare să-ți indice o culoare pentru timp, acesta îți va spune albastru, dacă este echilibrat din punct de vedere psihic, conform canoanelor unei psihologii statistice. Acest lucru se întâmpla deoarece inconștientul uman, în testul culorilor lui Max Lusher, identifica în mod automat și cu totul inconștient faptul că cele trei părți ale sinelui său (sufletul, mintea și spiritul) corespund culorilor albastru, verde și roșu. Albastrul este culoarea aerului, verdele este culoarea apei și roșul este cea a focului.
Cultura simbolică și mitul legau aceste trei culori de ideea de suflet, minte și spirit, dar și de simbolurile alchimice ale aerului, ale apei și ale focului.
Când un subiect era rugat să reprezinte culorile sufletului, ale minții și ale spiritului în interiorul unei simulări mentale, denumit chiar din acest motiv "TCT", subiecții echilibrați obțineau culorile "corecte", dar când subiectul avea dezechilibre de natură psihotică, atât ușoare cât și grave, sau când acesta era afectat de interferențele extraterestre, răspundea la test variind culorile corecte pentru suflet, minte și spirit, cu mecanisme foarte ușor de identificat, pentru că sunt inconștiente și spontane. Astfel, TCT-ul putea identifica imediat dacă subiectul este echilibrat, răpit sau psihotic, putând să identifice instantaneu și problemele mentale ce trebuiau remediate.
Vindecarea pacientului se obținea în două faze: prima fază consta în corectarea mentală a culorilor celor tei identități (sufletească, mentală și spirituală) asociindu-le acestora culorile corecte, iar apoi operându-se o "psihologie transpersonală" asupra părții care avea culorile alterate, încercându-se astfel să se înțeleagă și să se elimine cauzele care-l determinau pe subiect "să simtă în interiorul său" o culoare greșită pentru una dintre părțile sale.
Perceperea părților sale în culorile corecte era un simptom de vindecare imediată.

  Cartea completa  Spatiul sunetelor- Corrado Malanga ne ofera informatii de Constientizare, pasi spre Adevarul Absolut, Lumi si Realitati daca ne comportam ca un atom, sau Universuri daca alegem sa fim Unda. Este uimitor si minunat sa STIU ca eu pot ALEGE in orice moment al zilei, eu detin PUTEREA!

Va multumesc cu Recunostinta!

Legea celor 17 secunde sau Legea atracției Universului

Universul răspunde întocmai gândurilor noastre...

Legea atracţiei Universului funcționează pe principiul potrivit căruia tot ceea ce se întâmplă în viaţa noastră, se întâmplă pentru că este atras de noi. Totul vine către noi prin prisma imaginilor din mintea noastră. Este vorba despre ceea ce gândim, iar gândurile noastre atrag spre noi ceea ce ni se întâmplă. Suntem ceea ce gândim şi atragem lucrurile la care ne gândim cel mai mult. În acest mod, gândurile devin lucruri. În 17 secunde.

Problema celor mai mulți este că se gândesc la ceea ce nu vor, la neplăcerile de care vor să scape și se tot îngrijorează că acestea apar mereu în viaţa lor. Gândurile, ca procese ale minții, emit un semnal electromagnetic, care îndreaptă spre noi ceea ce le seamănă. Dacă ne gândim mereu la datorii, semnalul se transmite în univers şi asta vom avea mereu. Concentrarea asupra unui lucru cu pasiune grăbește realizarea lui.

Gândurile determină sentimentele. Emoţiile ne indică ceea ce atragem: dacă gândim pozitiv şi avem emoţii pozitive (bucurie, mulţumire, bunătate, dărnicie etc), atragem către noi oameni pozitivi, evenimente şi situaţii pozitive. Dacă gândim negativ şi avem emoţii negative (furie, ciudă, ură, dezamăgire, egoism, deznădejde etc), atragem către noi oameni răi, mânioşi etc. şi situaţii negative. Fizica cuantică funcționează pe principiul „nu poţi avea un univers fără a intra în el cu mintea”, pentru că mintea noastră creează de fapt lucrul perceput.

Nu trebuie să funcționăm pe ideea „trebuie să fac ceva să scap de aceste lucruri”, pentru că luptând împotriva a ceea ce nu dorim sporim energia acelor lucruri şi le atragem către noi. Celebrul psiholog Carl Gustav Jung spunea că „rezistenţa împotriva unui lucru îl face să persiste”. Secretul este să ne concentrăm pe ceea ce ne dorim, nu pe ceea ce nu ne dorim.

Cu toţii avem un trecut, cu lucruri mai bune sau mai rele, dar cel mai important important este ce alegem să facem în prezent – să ne concentrăm pe lucrurile negative din trecut sau pe ceea ce ne dorim cu adevărat acum. Trebuie să ne gândim cu adevărat la ceea ce ne dorim, să generăm în propria fiinţă sentimente de armonie şi fericire. Astfel, ne putem elibera de modelele ereditare, de convingerile sociale şi culturale, puterea din interiorul nostru este mai mare decât puterea din exterior. Legea atracţiei Universului ne va răspunde.

17 secunde pănă la ce ne dorim

Legea celor 17 secunde (Legea atracției) spune că menţinerea concentrării asupra unui gând, timp de 17 secunde, fără a-l bloca cu alt gând, va aduce lângă gândul nostru iniţial un altul de exact acceași formă, mărime, ton sau vibraţie. După 17 secunde, aceste două gânduri identice se vor combina, iar energia rezultată din „combustia” lor se va manifesta în noi sub formă de entuziasm sau interes. Cele două gânduri devin unul, mai mare, mai evoluat, cu o vibraţie mai înaltă. Dacă menținem concentrarea încă 17 secunde, la secunda 34, gândul nostru rezultat din cele două, va atrage un alt gând, cu o și mai mare vibrație. Putem face asta până la secunda 64, astfel că gandul final va avea o vibrație uluitoare care, la figurat fie spus, poate muta munții din loc, dar, concret, poate avea un mare efect asupra manifestării fizice.

Imaginați-vă cum ar fi să vă construiți o casă. Nu puteți de unul singur și chemați în ajjutor prieteni, specialiști, constructori care împreună o pot ridica într-un timp cu mult mai scurt decât atunci când vă străduiați singuri.

Atunci când ne aliniem energia la energiile creatoare de lumi şi civilizaţii, atunci nu mai suntem în contradicţie cu centrul nostru creator, cu esența noastră, putându-se întâmpla adevărate miracole.

Chiar dacă 17 secunde par ușor de străbătut, veți observa că, pe la jumăătatea drumului, un alt gând de frecvență joasă ne va anula gândul inițial, de frecvență înaltă. Cei mai mulți nu reuşesc să termine un gând, o dorinţă, fără să creeze, simultan, vibraţii contrare dorinţei iniţiale. E ca atunci când începem o activitate și nu reușim să o ducem la capăt pentru că ne apucăm de altele între timp. Dacă putem rezista tentaţiei de autosabotare, putem cu adevărat să obţinem o modificare a realităţii.

Motivul pentru care este dificil să nu cădem victime atât de repede gândului contrar este că am fost educaţi să fim obiectivi, să cântărim cu atenţie ceea ce este pro şi contra, avantajos şi dezavantajos.  Contrastul este esenţial pentru luarea de decizii, însă odată ce o decizie a fost luată, odată ce îţi concentrezi atenţia asupra deciziei tale şi te străduieşti să obţii gândul pereche pentru vibraţia gândului tău, Universul se va alinia în aşa fel încât să îţi ofere şansă şi ajutorul de a obţine ceea ce doreşti.

Cei care sunt obişnuiți să gândească din când în când, lăsând doar să le treacă prin minte diverse gânduri ca niște meteoriți, acceptă și înțeleg foarte greu această teorie. Este mult mai uşor să priveşti viaţa ca la televizor, adică doar să observi, să recepţionezi ceea ce ţi se oferă, decât să îţi oferi în mod determinat propria ta proiecţie, a propriilor tale gânduri.

Atunci când avem o dorinţă, când ne-am gândit la ceva şi am ajuns să dorim ceva, în momentul apare gândul „nu se poate”, acesta se angrenează și el frecvenţei rapide a dorinţei iniţiale. Este ca atunci când introduci un băț printre spițele roții unei biciclete. Poți provoca un accident serios biciclistului.

Fiecare om este un creator în această lume, iar dezvoltarea capacităţii mentale este un lucru de dorit, având grijă să folosim întotdeauna corpul emoţional drept monitor.

Olimpia Diaconiuc

Sursa